Sondre Lerche songs...

It's the pounding in the heart whenever you are gone without any trace
It's the breaking of the waves that were about to really carry someplace
It's a major minor detail
It's a solitary sequel to never knowing anything at all

It's the ticking of the clock when you wake up alone at seven AM
It's the thought of getting used to something so right and then just throw it away
It's a major minor detail
On a misty morning L train
And the fear of having to go back

You'll hear the piano sound
And know something turned around

It's the circus I bring on whenever I reach out to touch you my dear
It's the laws of our attraction and the fact that it's all going somewhere
It's a major minor detail
Like erasing that old ghost train
So one day I can be with you

It's the morning after everything has dawned and I'm about to be late
The sun here on my left and that piano on the right is my date
It's a major minor detail
It's a soiltary sequel to never knowing anything at all

Ikea peste tot zilele astea.. :)

Ioi ma... :)

In drum spre casa, un frig ingrozitor, si ce-mi aud urechile.. la casti, exact cand urcam pe scari.. probabil noul single Cargo. Imediat mi-am imaginat niste rockeri nostalgici si betivi intr-o bodega in care mirosul de Carpati si mirosul de (halbe de) bere se amesteca. Mi s-a parut imposibil, ok, "Daca ploaia s-ar opri" mai era cum mai era, dar asta.. Un fel de romantza - manea, cu versuri absolut speciale. Deci: am gasit pe undeva, cred ca pe versuri.ro, si le las asa, fara majuscule, apostroafe, etc:
pan la luna si pan la stele as zbura
pan la soare n-ar fi departe-n mintea mea
sa te mai zaresc macar o data as vrea
esti frumoasa ca o stea
Pai:
- rima este si incrucisata si imbratisata si fix oricum vrem noi. ar exista chiar si o situatie in care ar parea vers alb, de fapt doua:
1. cand alcoolul produce tulburari de memorie si nu mai tii minte ultimul vers, totul parand nou si cu alta termin-atie
2. cand nu stim exact unde se sfarseste un vers si incepe celalalt, sa luam un exemplu aleator:
"pan la luna si pan la stele / as zbura pan la soare / n-ar fi departe-n / mintea mea sa te mai zaresc macar (!) / o data as vrea esti frumoasa (?) / ca / o stea"
- ritmul nu stiu cum e pentru ca a trecut mult prea mult timp de cand am invatat lucrurile astea, insa seamana cu "Sara pe deal" (ta-tatatatata-tatata-tatata-tata) cu singura exceptie ca ultimul vers e mai scurt, adica o chestie de masura, [of, ce rau imi pare ca am uitat teoria, faceam asa comentarii frumoase in generala si liceu. frumoase, da' critice, asa zicea profa intr-a saptea, ma punea sa comentez comentariile colegilor, zicea sa ma fac critic literar.]
- trecem la continut: daca e frumoasa ca o stea, stele sunt destule, nu trebuie decat sa zbori.
- as adauga - sa zbori noaptea, pentru ca ziua, vezi, stelele nu se vad, ele sunt niste corpuri ceresti absolut inutile ziua, n-ai face decat sa intri in ele, pentru ca nu se vad. sau nici sa zbori nu e nevoie, poti sa le vezi de pe Pamant. noaptea.
- "pan la soare n-ar fi departe in mintea mea" - (revenim la mesterul manole si icar) doar mici probleme cu temperatura, si anume am inteles ca daca depasim 41 de grade creierul devine gelatinos si e primul care cedeaza. de inteles de altfel. deci nu e o problema de departare, ci de caldura, sau cum sa zic..
- particula asta, "mai", am uitat ce este, deci nu pot s-o comentez dar nu stiu de ce mi se pare putin pleonasmica alaturarea cu "inca o data", ca sa nu mai zic ca e patetic si injositor sa zici asa ceva
- cu "zaresc" am avut probleme si cand am auzit melodia - "sa te mai zaresc macar o data as vrea"... ce frumos, ce profund, nu pot descrie in cuvinte. dupa ce-o zareste, ce altceva si-ar mai putea dori, chiar asa..
- "esti frumoasa ca o stea" - pai suferinta poetului se rezolva in ultimul vers, care e mai scurt dar mai profund: nu trebuie decat sa se uite pe cer noaptea, poetul, care este, ca sa-si aline dorul. deosebita comparatia, deosebita si apoteotica. sublim.

Unde-o mai fi Kempes? Oare el stie ca pana la soare n-ar fi departe?

Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul...
- Ce vrei sa spui?
- Noaptea, cand te vei uita pe cer, fiindca eu voi locui pe una dintre ele, fiindca pe una dintre ele eu voi rade, atunci va fi pentru tine ca si cand ar rade toate stelele. Tu singur vei avea, tu singur, stele care stiu sa rada!
Si-a ras din nou.
- Iar dupa ce-ti va fi trecut durerea (durerea-ntotdeauna trece), vei fi fericit ca m-ai cunoscut. Vom fi de-a pururi prieteni. Iti va fi dor sa radem impreuna. Si vei deschide uneori fereastra, asa, numai de drag... Iar prietenii tai se vor mira, vazandu-te ca razi de cate ori te uiti la cer. Atunci, tu le vei spune: "Da, intotdeauna stelele ma fac sa rad!" Iar ei te vor crede nebun. Va insemna ca ti-am jucat un renghi grozav...
Si-a ras din nou.
- Va fi intocmai ca si cand, in loc de stele, ti-as fi daruit o sumedenie de clopotei ce stiu sa rada...
Si-a ras din nou. Pe urma iarasi se facu serios:
- La noapte... stii... tu sa nu vii.
- N-am sa ma despart de tine.
- Ti se va parea ca sufar... nitel se va parea ca mor. Asa se-ntampla. Nu veni sa vezi, nu merita...
- N-am sa ma despart de tine.
Dar el era cuprins de-ngrijorare:
- Daca-ti spun aceste lucruri... e si din pricina sarpelui. Nu e bine sa te muste... Serpii sunt ceva rautacios. Ceva ce poate sa te muste numai din placere...
- N-am sa ma despart de tine.
Insa ceva il linisti:
- E drept ca pentru a doua muscatura, nu mai au venin...
In noaptea aceea nu l-am vazut cand a plecat. A fugit pe nesimtite. Cand am izbutit sa-i dau de urma, mergea intins, cu pas grabit. Nu mi-a spus decat:
- A! esti aici.
Si m-a luat de mana. Apoi din nou s-a turburat:
- Rau ai facut. Te va indurera. Iti va parea ca am murit, dar nu va fi adevarat...
Eu am tacut.
- Intelegi. E prea departe. Nu pot sa car cu mine trupul acesta. E prea greu.
Eu am tacut.
- Va fi insa ca o coaja veche si parasita. O coaja veche nu e ceva trist...
Eu am tacut.
Lui ii cam pieri curajul. Totusi, se mai osteni sa-mi spuna:
- Stii, va fi placut. Eu insumi voi privi la stele. Toate stelele vor fi niste fantani, cu cate un scripet ruginit. Toate stelele-mi vor da sa beau...
Eu am tacut.
- Va fi atat de frumos! Tu vei avea cinci sute de milioane de clopotei, eu voi avea cinci sute de milioane de fantani...

matematici aplicate

Se ia o incapere de aprox 18 mp intr-o zi de sambata, dupa ploaie si ninsoare de multe zile. Se ia o inaltime de ~25 cm. Se calculeaza volumul in metri cubi, se transforma in litri de apa, apoi se imparte la doi si se scoate treptat din beci cu o galeata de 10 l. Not THAT smart.. a durat asa mult sa calculez.. pana azi..

Update: mananc gutuie.

Odata...

Odata am ucis o vrabie.
Mi-am adus aminte de asta in weekend, cand eram in masina. Veneam de la mare, eram singura in masina, era in august 2006 si s-a izbit de parbriz. Draga jurnalule. Daca te intrebi cum de stiu daca a murit sau nu.. o sa zic ca pur si simplu stiu ca a murit. Fara detalii oripilante pentru ca stiu ca esti fire sensibila, de artist.
***
Pe google groups sunt inscrisa nu stiu cum pe un grup de evenimente. Primesc mesaje cu update-uri, dar nu intru niciodata. Pana in seara asta. Ca sa vad ca, pe un topic foarte serios, despre ruine recent descoperite in centrul Bucurestiului, se converseaza Ciobanul Bucur Obor si Marilena Tun.
***
E ciudat, ca nu mai stiu sa scriu nimic, am scris o data la 2 saptamani de o vreme, si inventez acum cate ceva pentru ca te-am parasit. Apar asa, cu angoasele mele pseudo-intelectuale, cand si cand.
***
A fost iar plecata. O sa ma scot de la intretinere, eu insami, luna asta. Am avut work meeting in al doilea weekend din martie, the most complex ever, si apoi in al treilea, adica weekendul trecut, am avut intalnire de evaluare, la Sinaia, pt TOT. Mai exact de joi. Iar maine sunt inca sanse, mici totusi, sa plec la tara. Poate ma hotarasc mai incolo. Ar trebui sa-mi fac bagajul, daca e asa.
***
Credeam ca nu mai pot sa scriu. Probabil nu prea mai pot. As I already said to most of my friends, I feel brain damaged. De doua ori, si saptamana trecuta si saptamana asta, m-am culcat la 20.30 si m-am mai trezit a doua zi dimineata. Inadmisibil.
***
Candva, cand o sa am timp, o sa transcriu de pe inregistrarea audio cateva texte ale unui taximetrist care ne-a dus intr-o seara spre casa. Diagnosticul meu a fost schizo, dar mi s-a parut fascinant tot ce spunea. Coerenta, sintagmele, cuvintele, ideile.. Parca mi-as dori si eu, asa un pic cat sa nu se vada. Halal intelectual dilematic. :)
***
Aseara am stat putin de vorba cu o persoana deosebita, maica A.. M-am bucurat ca ne-am intalnit. How different we all are... and how unique.
***
Apropo, Stingo, de discutia noastra din tren. Stingo ne povestea ca a tradus un documentar despre budism si i s-a parut foarte interesant, si am inceput sa vorbim despre meditatie, libertate, dependenta materiala... Si Cati, colega noastra proaspat insarcinata, facea ce facea si readucea discutia la nevoile de baza, si era revoltata de conditiile in care traiesc calugarii budisti si in care noi n-o sa putem trai niciodata. Ma rog, nu cred ca pot sa descriu in cateva cuvinte dar... Nu stiu daca s-a vazut (adica s-a vazut ca i-am si zis) dar imi venea sa deschid geamul, ca pentru Bubico ala, oricum ma enervasem mult prea tare. Noi filozofam acolo despre peace of mind si ea, din cand in cand, calma si parca pe jumatate adormita "hai mai, ca va spun eu, cum sa poti ma sa traiesti in conditiile alea." Ma amuz si acum de cat de tare m-am infuriat.
***
Draga jurnalule, te las. Poate nu pentru o perioada atat de lunga. Aveam si niste intrebari de pus, multe, multe, pe care vroiam sa le scriu aici. Din astea existentiale. Dar le uit, vin si pleaca.
Caut o poezie de Blaga. Mi-am adus asa aminte de ea. Cand imbatranesti iti aduci aminte cate ceva frumos, demult uitat, si te minunezi. Un fel de "ioi!" care survine din ce in ce mai des si in locuri inedit de banale, in statia de metrou, pe strada, la o coada, in tramvai, de vorba cu cineva.
Caut poezia aia...

cateva randuri..

Pe stalpii din Bucuresti, doua noi titluri: un afis colorat cu Oscarul manelelor (parca), cu multe poze si nume - Dan Armeanca, Vali Vijelie... - si un afis negru: "Cand Dumnezeu era mai jos", un spectacol al lui Tudor Gheorghe. M-am uitat acum pe net si scrie ca e dedicat operei lui Marin Sorescu. Cred ca erau niste vremuri cand Dumnezeu era intr-adevar mai jos, nu?
Chiar asa, sa scriu poezia de la ingeras... ca tot o port cu mine. (E povestea cu ingerasul despre care povesteam mai demult. Of, sau n-am apucat sa scriu? Hm, poate nu). Pe scurt, jucam un joc din septembrie cu grupul de t.o.t. si eu am ingeras la vedere, adica s-a desconspirat. Am avut niste zile deosebite, mi-a scris si mi-a spus niste lucruri speciale, probabil si pentru ca am un ingeras deosebit. Nici nu pot exprima asta. Zice asa pe biletel, un citat din Sorescu: "de la ingerul tau:
Calule, cal, eu te iubesc
Pentru ca tu esti
Asa cum as fi vrut
Eu sa fiu:
Sprinten, vesel
si cu coama in vant."
***
28 feb-4 martie. Concediu. Interesant.. Imi pare rau ca nu am fost mai mult "acolo", si ca nu mi-am scris mai mult despre ce s-a intamplat, detalii despre program - detalii pe care le uit altfel - ca nu am vorbit mai mult cu ceilalti.. Dau din umeri acum, ca a trecut, dar acum mi se pare ca a fost un eveniment foarte reusit.
***
In Copenhaga, duminica:
Niste oameni jucau alba-neagra pe strada. Nu stiu daca or fi fost romani. Oricum, foarte multi imigranti. Preturi de aproape 3 ori mai mari la mancare. 10 Euro un meniu la cel mai jegos KFC in care as fi putut intra vreodata. Christiansburg, palatul - foarte frumos.. Suntem o societate de consum, in fond - am fost sa vad fabrica (,) Carlsberg si m-am tot gandit la Vaude, nu la Hamlet si Elsinore. (Ma rog, oricum Shakespeare nu a fost niciodata pe acolo).
A, si Legoland.. mm.. i'd visit someday.
Cand am ajuns, miercuri, m-am plimbat cateva ore singura. Pe langa gara, foarte multe sex shop-uri. Ca de obicei, mi-am pus castile pe un radio local. Muzica - excelenta. Ca si in Budapesta, mai putin party decat la noi, cateodata cam emo, dar foarte ok.
Trebuie neaparat sa-mi iau aparat digital. Iar am mers cu unul imprumutat.
Prima data cu avionul.. foarte ok, o senzatie unica. A little afraid of course, but just a little.
Cea mai mare factura Vodafone in my life. Ca tot vorbim de first times. Nu prea mare, oricum, doar putin mai mare decat cea mai mare. Deh, Vodafone Passport. :)
***
Del zice ca m-a vazut azi la o firma de publicitate, cand ieseam, dar nu a apucat sa ma strige ca eram un pic defazate. Cica e faza zilei, pai pentru ea ca eu n-am vazut-o. Chiar asa zice acum "avantaj eu. ca eu te-am vazut"
***
Aseara printre 2 alte intalniri am mancat cu Val la Spring. Foarte grea discutia. "De viitor", ca sa zic asa. Inca dau din umeri, desi nu par a fi confuza.. :)
***
Duminica seara mergem sa vedem "Monoloagele vaginului", ca se joaca cu actori volutari, si joaca Ramona. Cica sa o sustinem. Am mai vazut piesa asta o data, acum vreun an jumate parca. Sper sa ma intorc la timp de la Valcea.
***
Vai, am cam multe de scris aici.
Si atatea de facut.. Parca nici nu stiu de ce sa ma apuc mai intai. E miercuri deja. In weekend iar sunt plecata.. si weekendul viitor.. Noroc ca in seara asta am dormit mult.. de la 7 la 10.

universe in a nutshell

patratelu (c)

Sunt la leapsa.. cica trebuie sa spun pe ce obiect mi-ar placea sa-mi vad numele. Deci.. branding myself..
Imi trec o gramada de lucruri frumoase in minte, dar cred ca dupa ultimul post toata lumea se asteapta sa nu fiu mai mult decat o trotineta. Cineva ar zice ca as fi o carte. "Larg inchisa", cica. Del, daca zic sa fii si tu la leapsa, ce zici?
***
Deci - o trotineta mi-ar placea sa fiu, si sa scrie patratelu fix acolo unde pui piciorul. Odata jucam un joc, si cineva a intrebat ce obiect as fi daca m-ar gasi cineva intr-o lada de gunoi, si raspunsul a fost "un pres de la intrare". Ce sa zic, se putea si mai rau. Si apropo, mi-am facut un test din ala despre inteligentele multiple, care cred ca era stricat, ca mi-a iesit asa: interpersonal 32, intrapersonal 31, matematic 30 si muzical 29. Ceva e in neregula.
***
E ciudat, ca nu prea se potriveste sa pui "patratelu" pe orice. In plus, cred ca ne gandim si la cum e folosit obiectul ala, adica nu mi-ar placea sa ma manance sau sa ma bea. Nu?
Si nu dau leapsa la nimeni, da' s-o ia cineva va rog. Sau.. tre' sa o dau?

I'll...

I'll challenge you a thousand times. Every moment. I'll let you choose. I'll run away from you, and set you free. You'll feel uncertain, but you'll come after, because you care.
I'll feel like I'm strong enough to loose you every moment;
I'll challenge myself. I'll feel free. And each time you'll have enough reasons to come after me. And you'll come.. ninehundredandninetynine times.
and I'll be free a thousand times. Except one. And then my freedom will be challenged..... :)

I've seen it all

Bjork:
I've seen it all
I have seen the trees
I have seen the willow leaves dancing in the breeze

Thom:
I've seen a man killed by his best friend
and lives that were over before they were spent

Thom and Bjork:
I've seen what I was and I know what I'll be
I've seen it all there is no more to see

Bjork:
You haven't seen elephants, kings or Peru

Thom:
I'm happy to say I had better to do

Bjork:
What about China? Have you seen the Great Wall?

Thom:
All walls are great if the roof doesn't fall
the man you will marry, the home you will share

Bjork:
To be honest, I really don't care

Thom:
You've never been to Niagara Falls?

Bjork:
I have seen water
it's water, that's all

Thom:
The Eiffel Tower
and the Empire State

Bjork:
My pulse was as high
on my bery first date

Thom:
Your grandson's hand
as he plays with your hair

Bjork:
To be honest, I really don't care

Thom and Bjork:
I've seen it all
I've seen the dark
I've seen the brightness in one little spark
I've seen what I choose and I've seen what I need
and that is enough
to want more would be greed
I've seen what I was and I know what I'll be
I've seen it all there is no more to see

Thom:
You've seen it all and all you have seen
you can always review on your own little screen
the light and the dark the big and the small
just keep in mind you need no more at all

Thom and Bjork:
You've seen what you were and know what you'll be
you've seen it all there is no more to see

*"Dancer in the dark" soundtrack
Bjork feat. Thom Yorke - "I've seen it all"

Mi-am luat planner, yay!

Gratie prietenilor binevoitori, am comandat un planner cu marker din ala de whiteboard, pe care intentionez sa mi-l montez chiar acum pe perete.. Wow, e asa frumos. E frumos de tot. N-am avut niciodata, but will help a lot make order in my life.
Sper sa nu se ia cu tot cu var peste un an.

S-a intamplat un fenomen neobisnuit, am avut vreo 3 weekenduri libere (cu asta care vine). Nu mi s-a mai intamplat asta de secole. Le-am ocupat, am fost si la tara, duminica trecuta la munte.. dar oricum, a fost interesant. A, si vinerea trecuta am fost in club (multumesc Alex si Pandelica, a fost super.. ), si sambata am zacut in casa, fenomen de-a dreptul strain mie.. o zi intreaga..

We viitor am curs... si zilele astea tre' sa imi iau biletul pentru Danemarca. 5 days off. Or on?

Asa de multe as scrie..

first time ice skating

Sunt la tara, stau in pat si scriu. E sambata seara. Bunica-mea zice tocmai acum ca am slabit, sa nu ma supar dar in primavara aratam mai bine. Viata suge, vorba aia.
Am plecat aseara la ora 9 din Bucuresti si am sosit la 0.30, chiar bine. CDul pe care mi-l scrisesem, cu melodii, tot era scuipat afara de mp3 player, da’ am avut alternative. Si drumul asta forestier, ultima parte a lui, noaptea, pe Rondo Veneziano.. mm.. Sometimes you really wish it never ends.
Ieri (sau parca a trecut mai mult de atunci..) tocmai ma pregateam sa postez cand s-a intrerupt curentul. Scrisesem mult.. Pacat, simt ca eram mai in a funny mood.
****
Mda, vroiam sa scriu despre “first times”. Every first time poate fi o lectie. (?) Lame statement indeed.
Duminica seara am mers la patinoar. Mai fusesem o data, mai demult, cu Laurentiu, dar primisem niste patine din alea de patinaj artistic, din piele, pentru care suntem cu totii prea fragili.
Muream de frica, evident. Partea reflexiva din mine, daca nu unica, carevasazica care este, a debitat niste ganduri profunde. Si anume, pe drum, cineva dintre noi vorbea la un moment dat despre celebrul “Nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain”. Am senzatia ca eu. Absolut evident ca nu e adevarat, mai ales ca vorbeam chiar despre activitatea ce urma. Si nici nu cred ca ar putea fi. Aristotelu’ ala care a scris-o trebuie sa se fi dat mare si atat, asa cum fac si eu cateodata. Ce, pe vremea lui existau patine? Asta cred ca a fost concluzia numarul unu.
Concluzia numarul 2: no pain no gain. Cateodata fals, dar de data asta am vazut-o la Razvan. Pai de-aia stie el sa se dea, ca risca. La final avea spatele si capul defecte. Si o mana, ca si mine. Dar are stil.
Concluzia numarul 3: Val – acest Osho al romanilor nedescoperit inca - care imi zicea: “Apleaca-te in fata si nu te mai gandi la altceva.” Si eu care ma gandeam dinainte la Osho, care zicea cam asa: nu dansa, fii dansul; nu inota, fii apa. Un fel de “esti ceea ce bei”, sau poate asta e o cu totul alta discutie, despre reclame la apa minerala sau despre alcool. Ok, si dupa ce am incercat sa fiu “patinele” sau gheata sau actiunea in sine, a fost mult mai bine. Asta daca nu ma gandeam prea mult la nesiguranta.
Paranteza: am o problema cu incertitudinea – prefer sa merg pe bicicleta printre masini decat sa calaresc un cal pe o pajiste. Poate si pentru ca ultima data era un cal mare mare si gras de tot, din ala din Apuseni, si.. fara sa pe el. Senzatie cu adevarat unica, eram pe el si il tineam de o sfoara si avea o burta atat de mare incat in pasul lui de cal leganat puteam sa cad oricand in orice parte, parca stateam pe o suprafata orizontala.
Deci, revenind la vorba lui Osho “fii apa”, am reusit o vreme sa merg destul de bine (am observat chiar ca merg mai bine in sens trigonometric decat invers) pana cand totusi nu mai depinde doar de tine totul ci si de cei din jur pentru ca...
Concluzia numarul 4: Dupa ce cazi (chiar daca e din vina ta, chiar daca doar intra unu’ in tine si te aduni de pe jos – atentie vorbim despre patinaj inca), dureaza o vreme pana sa ai curaj sa love like you’ve never been hurt before. A, vorbim despre patinaj inca. Adica.. sa fii atent ca dupa ce te ridici sa ai acelasi curaj ca inainte.
Concluzia numarul 5: este o non-lectie (Del cred ca imi va da dreptate, am mai impartasit cu ea gandurile astea si cand dadeam ture cred si treceam prin dreptul ei). Adica eu nu cred in ea si mi se pare cam simplista. Nici macar nu se bazeaza pe vreo teorie a probabilitatilor. Ma refer la cazaturi - atunci cand am cazut a doua oara mi-a venit in minte teoria lu’ Sylvie care pana la un punct pare chiar adevarata. Ea zice asa: un lucru care se intampla o data este posibil sa se intample si a doua oara. Un lucru care se intampla a doua oara in mod sigur se va intampla si a treia oara. Este adevarat, a durat mai mult, dar am cazut si a treia oara si atunci m-am lovit putin mai rau. Diferenta este ca pot fi mandra de mine – de fiecare data cand am cazut, s-a intamplat pentru ca a intrat cineva in mine si m-a pus pe jos. Deci se intampla cateodata ca lucrurile care ni se intampla o data sau de mai multe ori, repetat, sa nu fie nici macar din vina noastra. Reliefing indeed.
Concluzia numarul 6 (astea se simplifica din ce in ce mai mult, asa e cand sunt multe) a fost una cu care cred ca am fost, tacit, cu totii de acord. Si anume ca am fi cantat mai bine decat toti aia care au participat la karaoke in seara aia.
Cam atat draga jurnalule, mai vreau sa merg, dar saptamana trecuta am fost pretty (too) busy.

Toate diminetile lumii

Asa se numeste cartea pe care o tot citesc de ceva timp.. desi e subtire. Sper sa o si termin. Daca m-as fi gandit sa scriu o carte cu titlul asta, cred ca ar fi fost una foarte frumoasa, asa, cam ca "Baraka" (pe care totusi n-am avut rabdare sa-l vad in intregime).
***
Inca simt ca e dimineata, nu stiu de ce, parca ar fi 7 sau 8.
***
Aseara, Sylvie era fericita, aproape a terminat apartamentul si in curand face inaugurarea. M-am gandit zilele astea, apropo de Sylvie, ca a trecut mult de cand nu ne-am mai vazut sa cantam. Cred ca de prin.. mai? Azi-noapte, pe la 11, am sters chitara de praf. :)
Am reusit sa cant mai bine decat in trecut, nush cum se face, si chiar am descoperit acordurile de la cantecul "acela".. ala cu mi-e bine mi-e jale, pe care nu il stie aproape nimeni. Nu stiu daca sunt corecte, dar suna ok. Mi-a iesit putin mai bine si inceputul de la "Vara promisa". In rest, niste Vank si Vama Veche.. de-astea..
***
Duminica am inteles ca mergem la munte. Nu m-am hotarat inca, dar cred ca it's a yes.
***

De dimineata, un nene vindea ghiocei la metrou.
***
De fapt, stiu de ce scriu. As vrea sa ma ierti. Ieri nu cred ca era momentul cel mai potrivit pentru tine sa fug asa. It will be ok. As ok as it can be. :)

Coming backs

Azi noapte, pe tren, am avut o discutie foarte interesanta despre budism, cu cineva care il practica si fusese la o conferinta tocmai pe acest subiect. Convingerile mele sunt aceleasi, dar mi-a placut ca am avut ocazia sa am o asemenea conversatie si am aflat lucruri interesante despre concepte, practici, si altele..
Data trecuta, in iunie, cand ma duceam spre Budapesta, am intalnit o doamna care mergea la o conferinta Bahai. Aceeasi idee. :)
Tonight gonna drive a bit. Need some music to wash my brains out. Think I'm gonna go to that conference about that 8000 peak. Preparing for the summer, 2919 m. :))
So... leaving work...

time 2 write

Some short 20 minutes after-lunch break, to write a bit. Dupa o masa de pranz cromatica, cu galben, portocaliu, verde (mult verde) si o prajitura roz tip "glowing in the dark" sau altfel spus "barbie" (which I didn't eat).
Aseara am iesit putin prin oras, am baut un Amstel si un Edelweiss (wheat beer, nush' cum se zice in romana). Suntem 11, 2 fete (eu si o tipa din UK) si 9 tipi (Slovenia, Croatia, UK, Finland, Germany but actually Norway, France, Italy & 2xSerbia).
Aseara am asteptat o vreme ca sa intru pe net, erau toate calculatoarele ocupate cu niste tipe a bit slow, am zis ca sigur sunt la vreun seminar de gender something si am avut dreptate (asta este un hotel al Consiliului Europei, si este folosit numai pentru seminarii, traininguri etc). Nu vreau sa jignesc pe nimeni with the gender issue, si nu putem generaliza, dar statistic vorbind... well nevermind.
Azi am lucrat de la 9, a durat o vreme pana sa intelegem logica schemei la care lucram si pe care trebuie sa o dezvoltam. Continuam imediat. Mai am 14 minute, in care as vrea sa dau si un mail.
In rest, patratelu nu mai are timp prea mult sa se gandeasca la trecut, iar viitorul este foarte complicat (adica "multe de facut"). Si totusi il pocneste din cand in cand cate un gand sau cate o conjunctura in care se intersecteaza cu trecutul. Dar nu mai poate comunica. E interesant. Nu mai poate sa raspunda, a observat zilele trecute, nici pe msgr, nici.. nicicum.
You've burned the bridges entirely, even if once u said "don't let me loose you again". I let you loose me, I tried enough. The power of goodbye type of thoughts. :))
N-am mai scris demult despre asta.. sau.. am scris vreodata?
Plec. Aplauze in sala. :)

winter

Cica erau -6 grade cand am coborat din tren de dimineata. Tot ce stiu e ca m-a lovit. A trebuit chiar sa-mi pun manusile, eu care nu port manusi decat la munte, in cazuri extreme. Anul asta am purtat doar la patinoar.
Cred ca am degerat putin, adevarul e ca m-am incapatanat sa merg pe jos, dar intr-un final tot am luat tramvaiul 2 statii, pana pe partea cealalta a podului, it was too much. Vremea aia bolnava de la noi nu e ok, duminica am pozat niste frunzulite (pe care, normal, inca nu am reusit sa le pun pe blog, zac in laptop).
In fine, deci azi-noapte defilam pe culoarele trenului in pijamaua mea cu vaci, dimineata am fost la micul dejun (era inclus), dar dupa ce m-am imbracat desigur in haine normale, si de dimineata am luat-o pe jos, cu castile pe urechi, si ma gandeam de ce ma simt ca acasa in Budapesta, pentru ca am mai fost doar de 3 ori (doo dintre ele fiind doar de tranzit, la volan). And by the way, radiourile de aici au muzica mult mai buna, noi suntem parca mai axati pe "party music".
Nice thing, walking around here.
Now going shopping, and must see the serbian church again. Don't know if I'll have time until the others come.
Cher journal, am auzit ca vineri seara mergem in Ds.
Gotta go now.

Pagina 4 din 32 din fisa sintetica, si am un tren de prins peste 3 ore. Sunt la a doua cafea, which is not good. Will (to) survive. :)