Monday, February 27, 2006

Viata ca o piesa de teatru

Vreau sa scriu, n-am mai scris de mult "despre mine".. asa cred.. dar nu stiu ce..

Azi am stat cam mult la HQ, cred ca pana la 8 jumate, si starea mea se inrautatea treptat.. mi-era frig si deveneam trista. Apoi, in drum spre casa, ca de obicei in astfel de momente, am gandit intens. Ma gandesc si la drumul catre Sighi de miercuri, 7 ore cu mine in masina. Nu poate fi decat interesant.

Mi-am adus aminte, cred ca ieri, brusc, un citat. Il am pe o vedere, care cred ca se termina cu ceva de genul "Imi pare bine ca am lucrat impreuna si ma bucur, sincer, ca te-am cunoscut." Nu cred ca suna chiar asa, dar asemanator. Nu cred(eam) ca era adevarat. Dar despre altceva vroiam sa scriu.. mai era ceva scris deasupra, pe vederea aia din 2001. Un citat din Cioran.

"Toata viata oamenilor este o stare de betie, intrerupta cand si cand de lumini de indoiala. Cei mai "normali" dintre ei sunt beti-morti. Caci "treaz" nu se mai poate nici macar respira.
Cu cat esti mai normal, cu atat esti mai departe de adevar si mai aproape de viata."
Asta scria pe postcard. Cioran insa continua: "Ce interes blestemat am avea sa tulburam echilibrul betiei sau sa lamurim delirul? N-am vrea, fiecare, sa putem fi beti-morti de viata, prada greselilor delirante? Caci acestea sunt singurele arme in contra mortii imperecheate criminal cu adevarul."

Sa-mi zica peste 4 ani "hmm.. mi-aduc aminte si acum ca stateam pe covor in camera si lucram, abia ne cunoscusem. Dar nu stiu de ce am asa de clar in minte imaginea aia". Nu acord lucrurilor o importanta mai mare decat o au. Cred insa ca e bine sa scriu cate ceva, pentru ca sunt o parte din gandurile mele. Stiu ca o sa avem drumuri foarte diferite, si, foarte interesant my friends, simt asta la prezent, nu la viitor. Asta nu poate fi decat bine. Nu putem explica de ce se intampla unele lucruri si mai ales, above anything, de ce simtim cateodata ceea ce simtim. Conjuncturi? Comportamente? Nevoi? Afinitati? Nimic din toate astea? Toate la un loc?

Acum inteleg ce inseamna "istoria personala". Ca in seara asta am ras, sau ca acum 5 zile am plans, nu este nicidecum un fapt care a trecut. Totul lasa urme. Putem fi echilibrati si optimisti, asta nu inseamna ca nu avem cate putin din emotiile care ne-au insotit de-a lungul vietii. Ca nu avem o tristete de care nu ne putem lecui nicicum. Mie mi se pare frumos sa fii putin trist cateodata. Nostalgic, resemnat, retinut, sau pur si simplu trist. In anumite limite, e chiar benefic. Si, cum spuneam, frumos. Nu incetam sa ne uimim pe noi insine de-a lungul vietii. Important e sa nu ne mintim. Nu numai ca lucrurile sunt asa cum vrem noi sa fie, ci si ca vrem sa ne credem altfel decat suntem.

As fi scris mult mai mult. Si mai frumos. Insa.. cred ca sunt obosita. Posturi in care ma exprim ambiguu si plictisesc. Pana si pe mine. ;)

Saturday, February 25, 2006

La multi ani Horatel



* Comorova (Neptun.. Vama Veche..), mai 2004

Mono - Life in Mono

The stranger sang a theme
From someone else’s dream
The leaves began to fall
And no one spoke at all
But I can’t seem to recall
When you came along
Ingenue

Ingenue
I just don’t know what to do

The tree-lined avenue
Begins to fade from view
Drowning past regrets
In tea and cigarettes
But I can’t seem to forget
When you came along
Ingenue

Ingenue
I just don’t know what to do

* "Great Expectations" Soundtrack

Nitin Sawhney - Letting go

Din lipsa de spatiu pe disc, umblu in folderul trip hop & chill out, in speranta de a mai elibera niste mega.. dar.. Am gasit niste melodii.. Pe astea nu le pot sterge.. :)


Now I often talk of my heart
How can I turn to the dark
And the swaying silence
I see, there’s nothing I can hold on to
You can’t breathe if I hold you tight
You cannot breathe if I hold you tight

Don’t be afraid of letting go
Don’t be afraid of letting go

Not of anything out of anyone

All alone here with my demons
Am I ready to move on
To a person or place
Alone away from here
And I miss you
And I lose you
And I found you
I choose to follow my heart

Don’t be afraid of letting go
Don’t be afraid of letting go

Not of anything out of anyone
Out of anything out of anyone

Don’t be afraid of letting go...

transparent choices

Friday, February 24, 2006

Urmarile consumului de alcool

1. Simptom: Picioare reci si umede.
Cauza: Paharul tau e inclinat sub un unghi incorect.
Solutie:Intoarce paharul; incearca sa faci astfel incat partea deschisa sa fie indreptata in sus.

2. Simptom: Picioare calde si umede.
Cauza: Ei, asta e: te-ai pisat pe tine.
Solutie: Du-te si te usuca la toaleta cea mai apropiata.

3. Simptom: Tejgheaua e din email alb.
Cauza:Inca nu ai iesit de la toaleta.
Solutie: Mai bine chemi ajutor.

4. Simptom: Nu mai vine berea pe care ai cerut-o de juma’ de ora.
Cauza: Tejgheaua e in spatele tau.
Solutie: Intoarce-te: berea ta e cu siguranta acolo.

5. Simptom: Peretele din fata ta este plin de lumini.
Cauza: Probabil ai cazut pe spate.
Solutie: Pozitioneaza-ti corpul la 90 de grade de sol!

6. Simptom:Gura iti e plina de chistoace.
Cauza:Ai cazut cu nasul in scrumiera.
Solutie: Scoate-le afara si clateste-ti gura cu o dusca de gin tonic.

7. Simptom: Vederea tulbure
Cauza:Te uiti printr-un pahar gol.
Solutie:Mai cere un rand din bautura ta preferata.

8. Simptom: Se deplaseaza solul sub picioarele tale!
Cauza: Doi bodyguarzi te scot afara din local.
Solutie: Intreaba-i cel putin unde te duc…

9. Simptom: Reflexii multiple ale unei fetze te privesc din apa.
Cauza: Esti la WC, incercand sa vomiti.
Solutie: Baga-ti degetul in gat…

10. Simptom: Oamenii din jurul tau vorbesc si au un ecou misterios.
Cauza: Ti-ai pus paharul la ureche.
Solutie: Inceteaza sa mai faci pe prostul…

11. Simptom: Ringul se cam deplaseaza, oamenii din jur sunt imbracati in alb, iar muzica e cam monotona.
Cauza: Esti intr-o ambulanta.
Solutie: Nu misca. Posibila coma alcoolica!

12. Simptom: Tatal tau are un aer cam ciudat, iar fratii te privesc perplex.
Cauza: Ai gresit casa.
Solutie: Intreaba-i daca nu cumva stiu unde e casa ta…

13. Simptom: Un spot enorm de discoteca te orbeste.
Cauza: Esti intins pe spate si s-a facut deja ziua.
Solutie: O cafea si o “picatura” mica, ca sa-ti revii…

Wednesday, February 22, 2006

Tuesday, February 21, 2006

..despre Romania cu Dan Puric (în dialog cu Dan Boicea)

Este cumva România doar un spectacol tragic pentru dumneavoastră?

Dacă priveşti România prin ochii lui Sacho Panza, un ţăran plin de vitalitate, cu simţul realităţii, vezi un ghetou neocomunist, fără perspectivă politică, fără viitor, trăind o confuzie şi o improvizaţie totală. Un destin aproape tragic. Dacă priveşti prin ochii lui Don Quijote, vezi o ţară cu o taină imensă, capabilă să dăruiască şi celorlalţi. Depinde prin ce ochi o priveşti. El s-a îndrăgostit de Dulcineea nu din văzute, cu din auzite. Eu, la fel, m-am îndrăgostit de România, nu din văzute, pentru că îţi vine să te sinucizi dacă ieşi acum pe stradă, ci din ce-am citit şi din ce mi-au povestit alţii despre ea. De ce a scris Gheorghe Brătianu că poporul român e un miracol? De ce nu a spus că e un gunoi, cum fac cei de acum, care l-au decapitat şi pe Eminescu? Scormonesc vulgaritatea în operele lui ca să-l desacralizeze, să-l biologizeze pe scriitorul despre care Cioran spunea că şi Buddha ar fi gelos pe biografia lui.”

“Faptul că Dan Brown este atît de gustat arată că se derulează un fenomen de subcultură şi infantilism în societatea noastră. Cum ar fi să m-apuc eu să scriu acum o carte de aventuri despre Buddha sau Mahomed, făcînd pe detectivul? Eu nici în tren nu pot să citesc aşa ceva. Şi nu trebuie să fii habotnic, bigot, taliban… pur şi simplu nu citeşti o carte care nu respectă fiziologia bunului simţ. Trăim o eră fără precedent, în care văd cu mirare că omul a devenit fiară. Scientismul şi orgoliul tehnologizării au rafinat foarte bine bestia din om. Forţa de a supravieţui mi-o dă altceva. Mă uit la oamenii mai amărîţi, care şi-au păstrat echilibrul în credinţă, în acest context. Petre Ţuţea avea mare dreptate, cînd spunea că baba aia care se închină la biserică valorează mai mult decît unul care a luat premiul Nobel şi nu ştie pentru ce a făcut bomba atomică. Ea comunică deplin cu Absolutul, pe cînd celălalt e în dialog cu uzina de armament.”

Scientific Adam

INTRODUCERE:

In 1987, a team at the University of California at Berkeley published a study comparing the mtDNA of 147 people from five of the world’s geographic locations. They concluded that all 147 had the same female ancestor. She is now called “the mitochondrial Eve.” Where did mitochondrial Eve live? Initial research concluded it was probably Africa. Later, after much debate, it was realized that Asia and Europe were also possible origins for the mitochondrial Eve.


Azi am vazut un documentar pe National Geographic. Fascinant. De mult n-am mai spus asta. "In cautarea lui Adam". IBM si NG au facut o cercetare pe glob, demonstrand ca in toti barbatii exista o mutatie a cromozomului Y care ne arata ca sunt descendenti dintr-un singur barbat, numit in documentar "scientific Adam" si care se pare ca a trait in Africa de Sud (numita de ei "gradina Eden", din Biblie), dupa caracteristici. Au construit si un mulaj al acestuia, incercand sa reconstituie felul cum arata. Am vazut si un trib care locuieste in zona aceea acum, au un limbaj foarte vechi, format din aprox 100 de sunete si clampanituri (in timp ce limba engleza are 30 de sunete). Se pare ca e un limbaj foarte greu si complicat, deci arhaic, in timp ce limbile in evolutia lor se simplifica pe zi ce trece.

Cea mai importanta parte din documentar... Spencer Wells, cercetatorul care a condus studiile incearca sa explice cum de ceilalti barbati care probabil ca mai existau in zona (adica pe glob) nu au avut urmasi care sa supravietuiasca. El presupune ca acest "scientific Adam" a avut prima farama de constiinta, sau de inteligenta superioara. Ma gandesc daca nu cumva a fost constiinta existentei lui Dumnezeu, si astfel, cumva, Biblia ne lamureste asupra multor lucruri, ca o carte plina de intelesuri profunde ce este.


* first photo: Crearea lui Adam, de pe Capela Sixtina, Michelangelo (cred...)

Some of my thoughts, pieces of my life again

Mai mult o relatare, decat niste ganduri. Ce interesanta e viata.. Mai ales acum, dupa tot ce s-a intamplat.. si dupa discutia de azi cu Horatiu, pe msgr.. Misterious times..
Azi la un moment dat am scos fum pe nari ca balaurul, si ca sa nu fac condens unde eram am iesit putin la plimbare. Ma bucur totusi ca incepem sa fim realisti pe masura ce crestem, ca avem prioritati, ca tinem in alt fel la ceilalti, ca nu ne mai "aruncam". Criptic, asa scriu, as most of the times. Mi-e teama ca peste catva timp nici eu nu o sa stiu la ce ma refeream. Then, what's the use of the blog?

Luni am plecat la tara, mi-am luat inima-n dinti. Asta dupa ce sambata fusesem la Azuga, si am impresia ca vineri seara ma intalnisem cu Robi si Flavia. Adica varul si viitoarea cumnata de la Arad. Imi pare rau ca ne vedem rar.. dar asta e.
Joi noaptea, am revenit "acasa", sau mai exact am venit de acasa. A fost o saptamana in care am crezut ca ma plictisesc, dar nu a fost asa. Came back dupa ore intregi de lucru pe laptop, treburi casnice sau "pe afara", o plimbare pe camp in timpul careia am primit un telefon important, care m-a bucurat, dupa o vizita la I si una la V, un "Would you be my Valentine?" pe care nu-l asteptam dar m-a facut sa zambesc, dupa o speranta esuata ca vom schia (din lipsa de timp), dupa niste acrobatii ca in Twister si un ger placut (uimitor).. acasa..
Home is where your heart is... my heart is pieces, so my house misses some walls.. (
Ninsori mai grave decat moartea au fost si sunt si vor mai fi, La mine-n suflet este vifor si vin nebuni sa faca schi...)

Apoi.. dupa un interviu interesant, vineri seara am iesit in Downstairs, a fost mai frumos ca in alte dati (mult peste asteptari), cu Alex, Dana, Andrei, Silvia, Val si Frederic, Lucille si amantul ei insurat, sau ceva de genul..
Sambata un drum pana la gara sa-mi duc pasaportul (vechea problema cu amenda din Ungaria).. apoi sambata seara o sfestanie cu parintele Efrem si apoi dormit la Cos (deh! musafiri) si duminica dimineata plecat la Giurgiu.. many kids.. Dunarea.. soare.. Ice Tea.. apoi inca o noapte in pat strain.. altul.. (acelasi motiv)..
In seara asta am dormit o ora.. eram mult prea obosita. Alte probleme.. sper sa se rezolve de la sine, cumva. Nu stiu cum. I want to break free. :))
Zilele astea tre' sa ma adun. Urmeaza singurul weekend liber.. dupa care in martie.. no more..

Saptamana asta Kiss FM emite din liceul meu. Ani de liceu... (mai exact, liceul MEU, ala in care s-au filmat mare parte din filmele seriei "Ani de liceu")

Am zis ca ascult Muse? Acum pe shuffle tocmai a inceput "Thoughts of a Dying Atheist". Urmeaza un post despre un documentar care mi s-a parut extrem de interesant...

Friday, February 17, 2006

Monday, February 13, 2006

Sunt la leapsa...

(pentru asta, rainforest, va trebui sa te prezinti in down. vineri seara. prezenta obligatorie :P)

Patru joburi pe care le-am avut:
- asistent manager + agent imobiliar
- trainer "Leaders training seminar", Prvic Luka (asta pe bani :D)
- consilier managementul proiectului
- latest, formator "Task Team" ANT Resita

Patru filme care mi-au plăcut:
- K-Pax
- A beautiful mind
- Pride and Prejudice (latest one, just saw it)
- Les Choristes

Patru mancăruri preferate:
- when I'm in love, nothing
- papanasi
- lapte cu cereale
- cartofi prajiti cu friptura la gratar
- bine, ciorba de burta, ca sa fie 4

Patru cărţi preferate:
- "Numele trandafirului" de Umberto Eco
- "Portretul lui Dorian Gray" de Oscar Wilde
- "Alexis sau tratat despre lupta zadarnica" de Marguerite Yourcenar (cadou de la cineva.. :)
- "Micul print" de Antoine de Saint Exupery

Patru locuri unde mi-ar placea sa fiu in momentul asta:
- urcand spre creasta, in Crai (si sa fie brusc vara)
- in Macedonia
- stand in pat, uitandu-ma la tavan si zambind intr-o camera.. din alt oras (I'll spare you the details ;)
- la Peris*ni, dandu-ma cu sania

Patru locuri unde am locuit:
- acasa, adica 3 ani in Dr Felix si aici dupa
- la Peris*ni, la 4 ani (un an) si intre clasele I-XII cate 4 luni pe an
- intr-o garsoniera in Bucuresti in 2003 cat timp s-a zugravit la noi.. proces de vreo 3 luni si ceva (trebuie s-o zic si p-asta)
- 2 luni in Ucraina in 2004, in locuri foarte diferite
- al cincilea - o luna in Tatranska Lomnica, in 2005

Patru emisiuni TV preferate:
- Survivor
- Eco Challenge
- Millennium (serial tv)
- Lantul slabiciunilor :))

Patru site-uri pe care le vizitez [aprox.] zilnic:
- www.gmail.com
- s1.travian.com
- www.wikipedia.org
- groups.yahoo.com

Şi din ciclul dă mai departe…
- Val
- Dee
- Ombundarculipsuri
- atat

Sunday, February 12, 2006

long time no see

Am luat o pauza.. si aceasta continua. Multitudindea de lucruri diferite pe care a trebuit sa le fac in ultimul timp, si multitudinea de mailuri oficiale sau de raspuns pe care a trebuit sa le dau ma face sa nu pot scrie atat cat as vrea.. De scris personal, aproape deloc..
Ultimele doua weekenduri mi se pare ca le-am petrecut in Bucuresti. Sau doar ultimul? Nu mai stiu. Da, parca weekendul trecut am fost la aeroport pentru Frederic, nu? Si am reparat masina. Care facuse un fel de comotie cerebrala, mai exact i se fisurase conducta de inalta presiune. 3 milioane.. am condus de 4 ori anul asta, din care de 2 ori am fost la service. Dar s-a reparat, gata. Mai am revizia.
Azi am fost la ski, pentru prima data. Am fost cinci. Dan si-a busit masina, de fapt acum realizez ca a fost primul accident la care am asistat. Adica am fost in masina. O tipa a franat brusc, frana ii tinea inegal si s-a pus de-a curmezisul, si noi am intrat in ea, in portiera stanga fata. Am pierdut timp si cu asta, si apoi de la Sinaia a fost si blocaj, asa ca am ajuns pe la 2 pe partie. Dan a stat cu mine vreo 20 de minute sa ma invete sa pun schiurile, si apoi am ramas singura. Era panta mica, dar oricum.. A fost interesant. Ca de obicei, mi-e foarte frica. Ma aruncam pe o parte sau pe glezne cand vedeam ca nu pot sa opresc, mai era si lume multa. Si apoi, cand s-a eliberat, pe la 5 jumate, ne-au anuntat ca se inchide. Intre timp era concert, formatia aia care zice "baby" des in cantece, si apoi Stigma, si apoi Iris, pe care nu i-am auzit. Am fost la Hashu' acasa la o bere intre timp. Apoi.. am ajuns acasa si am inceput sa scriu la mailuri iar, avand in vedere ca am luat decizia sa plec la tara pentru aproape toata saptamana.
Ma opresc. Draga jurnalule, mai rar deocamdata. :D

Friday, February 03, 2006

Tricky Joke

The best blonde joke ever...