Ioi ma... :)

In drum spre casa, un frig ingrozitor, si ce-mi aud urechile.. la casti, exact cand urcam pe scari.. probabil noul single Cargo. Imediat mi-am imaginat niste rockeri nostalgici si betivi intr-o bodega in care mirosul de Carpati si mirosul de (halbe de) bere se amesteca. Mi s-a parut imposibil, ok, "Daca ploaia s-ar opri" mai era cum mai era, dar asta.. Un fel de romantza - manea, cu versuri absolut speciale. Deci: am gasit pe undeva, cred ca pe versuri.ro, si le las asa, fara majuscule, apostroafe, etc:
pan la luna si pan la stele as zbura
pan la soare n-ar fi departe-n mintea mea
sa te mai zaresc macar o data as vrea
esti frumoasa ca o stea
Pai:
- rima este si incrucisata si imbratisata si fix oricum vrem noi. ar exista chiar si o situatie in care ar parea vers alb, de fapt doua:
1. cand alcoolul produce tulburari de memorie si nu mai tii minte ultimul vers, totul parand nou si cu alta termin-atie
2. cand nu stim exact unde se sfarseste un vers si incepe celalalt, sa luam un exemplu aleator:
"pan la luna si pan la stele / as zbura pan la soare / n-ar fi departe-n / mintea mea sa te mai zaresc macar (!) / o data as vrea esti frumoasa (?) / ca / o stea"
- ritmul nu stiu cum e pentru ca a trecut mult prea mult timp de cand am invatat lucrurile astea, insa seamana cu "Sara pe deal" (ta-tatatatata-tatata-tatata-tata) cu singura exceptie ca ultimul vers e mai scurt, adica o chestie de masura, [of, ce rau imi pare ca am uitat teoria, faceam asa comentarii frumoase in generala si liceu. frumoase, da' critice, asa zicea profa intr-a saptea, ma punea sa comentez comentariile colegilor, zicea sa ma fac critic literar.]
- trecem la continut: daca e frumoasa ca o stea, stele sunt destule, nu trebuie decat sa zbori.
- as adauga - sa zbori noaptea, pentru ca ziua, vezi, stelele nu se vad, ele sunt niste corpuri ceresti absolut inutile ziua, n-ai face decat sa intri in ele, pentru ca nu se vad. sau nici sa zbori nu e nevoie, poti sa le vezi de pe Pamant. noaptea.
- "pan la soare n-ar fi departe in mintea mea" - (revenim la mesterul manole si icar) doar mici probleme cu temperatura, si anume am inteles ca daca depasim 41 de grade creierul devine gelatinos si e primul care cedeaza. de inteles de altfel. deci nu e o problema de departare, ci de caldura, sau cum sa zic..
- particula asta, "mai", am uitat ce este, deci nu pot s-o comentez dar nu stiu de ce mi se pare putin pleonasmica alaturarea cu "inca o data", ca sa nu mai zic ca e patetic si injositor sa zici asa ceva
- cu "zaresc" am avut probleme si cand am auzit melodia - "sa te mai zaresc macar o data as vrea"... ce frumos, ce profund, nu pot descrie in cuvinte. dupa ce-o zareste, ce altceva si-ar mai putea dori, chiar asa..
- "esti frumoasa ca o stea" - pai suferinta poetului se rezolva in ultimul vers, care e mai scurt dar mai profund: nu trebuie decat sa se uite pe cer noaptea, poetul, care este, ca sa-si aline dorul. deosebita comparatia, deosebita si apoteotica. sublim.

Unde-o mai fi Kempes? Oare el stie ca pana la soare n-ar fi departe?

Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul...
- Ce vrei sa spui?
- Noaptea, cand te vei uita pe cer, fiindca eu voi locui pe una dintre ele, fiindca pe una dintre ele eu voi rade, atunci va fi pentru tine ca si cand ar rade toate stelele. Tu singur vei avea, tu singur, stele care stiu sa rada!
Si-a ras din nou.
- Iar dupa ce-ti va fi trecut durerea (durerea-ntotdeauna trece), vei fi fericit ca m-ai cunoscut. Vom fi de-a pururi prieteni. Iti va fi dor sa radem impreuna. Si vei deschide uneori fereastra, asa, numai de drag... Iar prietenii tai se vor mira, vazandu-te ca razi de cate ori te uiti la cer. Atunci, tu le vei spune: "Da, intotdeauna stelele ma fac sa rad!" Iar ei te vor crede nebun. Va insemna ca ti-am jucat un renghi grozav...
Si-a ras din nou.
- Va fi intocmai ca si cand, in loc de stele, ti-as fi daruit o sumedenie de clopotei ce stiu sa rada...
Si-a ras din nou. Pe urma iarasi se facu serios:
- La noapte... stii... tu sa nu vii.
- N-am sa ma despart de tine.
- Ti se va parea ca sufar... nitel se va parea ca mor. Asa se-ntampla. Nu veni sa vezi, nu merita...
- N-am sa ma despart de tine.
Dar el era cuprins de-ngrijorare:
- Daca-ti spun aceste lucruri... e si din pricina sarpelui. Nu e bine sa te muste... Serpii sunt ceva rautacios. Ceva ce poate sa te muste numai din placere...
- N-am sa ma despart de tine.
Insa ceva il linisti:
- E drept ca pentru a doua muscatura, nu mai au venin...
In noaptea aceea nu l-am vazut cand a plecat. A fugit pe nesimtite. Cand am izbutit sa-i dau de urma, mergea intins, cu pas grabit. Nu mi-a spus decat:
- A! esti aici.
Si m-a luat de mana. Apoi din nou s-a turburat:
- Rau ai facut. Te va indurera. Iti va parea ca am murit, dar nu va fi adevarat...
Eu am tacut.
- Intelegi. E prea departe. Nu pot sa car cu mine trupul acesta. E prea greu.
Eu am tacut.
- Va fi insa ca o coaja veche si parasita. O coaja veche nu e ceva trist...
Eu am tacut.
Lui ii cam pieri curajul. Totusi, se mai osteni sa-mi spuna:
- Stii, va fi placut. Eu insumi voi privi la stele. Toate stelele vor fi niste fantani, cu cate un scripet ruginit. Toate stelele-mi vor da sa beau...
Eu am tacut.
- Va fi atat de frumos! Tu vei avea cinci sute de milioane de clopotei, eu voi avea cinci sute de milioane de fantani...

matematici aplicate

Se ia o incapere de aprox 18 mp intr-o zi de sambata, dupa ploaie si ninsoare de multe zile. Se ia o inaltime de ~25 cm. Se calculeaza volumul in metri cubi, se transforma in litri de apa, apoi se imparte la doi si se scoate treptat din beci cu o galeata de 10 l. Not THAT smart.. a durat asa mult sa calculez.. pana azi..

Update: mananc gutuie.

Odata...

Odata am ucis o vrabie.
Mi-am adus aminte de asta in weekend, cand eram in masina. Veneam de la mare, eram singura in masina, era in august 2006 si s-a izbit de parbriz. Draga jurnalule. Daca te intrebi cum de stiu daca a murit sau nu.. o sa zic ca pur si simplu stiu ca a murit. Fara detalii oripilante pentru ca stiu ca esti fire sensibila, de artist.
***
Pe google groups sunt inscrisa nu stiu cum pe un grup de evenimente. Primesc mesaje cu update-uri, dar nu intru niciodata. Pana in seara asta. Ca sa vad ca, pe un topic foarte serios, despre ruine recent descoperite in centrul Bucurestiului, se converseaza Ciobanul Bucur Obor si Marilena Tun.
***
E ciudat, ca nu mai stiu sa scriu nimic, am scris o data la 2 saptamani de o vreme, si inventez acum cate ceva pentru ca te-am parasit. Apar asa, cu angoasele mele pseudo-intelectuale, cand si cand.
***
A fost iar plecata. O sa ma scot de la intretinere, eu insami, luna asta. Am avut work meeting in al doilea weekend din martie, the most complex ever, si apoi in al treilea, adica weekendul trecut, am avut intalnire de evaluare, la Sinaia, pt TOT. Mai exact de joi. Iar maine sunt inca sanse, mici totusi, sa plec la tara. Poate ma hotarasc mai incolo. Ar trebui sa-mi fac bagajul, daca e asa.
***
Credeam ca nu mai pot sa scriu. Probabil nu prea mai pot. As I already said to most of my friends, I feel brain damaged. De doua ori, si saptamana trecuta si saptamana asta, m-am culcat la 20.30 si m-am mai trezit a doua zi dimineata. Inadmisibil.
***
Candva, cand o sa am timp, o sa transcriu de pe inregistrarea audio cateva texte ale unui taximetrist care ne-a dus intr-o seara spre casa. Diagnosticul meu a fost schizo, dar mi s-a parut fascinant tot ce spunea. Coerenta, sintagmele, cuvintele, ideile.. Parca mi-as dori si eu, asa un pic cat sa nu se vada. Halal intelectual dilematic. :)
***
Aseara am stat putin de vorba cu o persoana deosebita, maica A.. M-am bucurat ca ne-am intalnit. How different we all are... and how unique.
***
Apropo, Stingo, de discutia noastra din tren. Stingo ne povestea ca a tradus un documentar despre budism si i s-a parut foarte interesant, si am inceput sa vorbim despre meditatie, libertate, dependenta materiala... Si Cati, colega noastra proaspat insarcinata, facea ce facea si readucea discutia la nevoile de baza, si era revoltata de conditiile in care traiesc calugarii budisti si in care noi n-o sa putem trai niciodata. Ma rog, nu cred ca pot sa descriu in cateva cuvinte dar... Nu stiu daca s-a vazut (adica s-a vazut ca i-am si zis) dar imi venea sa deschid geamul, ca pentru Bubico ala, oricum ma enervasem mult prea tare. Noi filozofam acolo despre peace of mind si ea, din cand in cand, calma si parca pe jumatate adormita "hai mai, ca va spun eu, cum sa poti ma sa traiesti in conditiile alea." Ma amuz si acum de cat de tare m-am infuriat.
***
Draga jurnalule, te las. Poate nu pentru o perioada atat de lunga. Aveam si niste intrebari de pus, multe, multe, pe care vroiam sa le scriu aici. Din astea existentiale. Dar le uit, vin si pleaca.
Caut o poezie de Blaga. Mi-am adus asa aminte de ea. Cand imbatranesti iti aduci aminte cate ceva frumos, demult uitat, si te minunezi. Un fel de "ioi!" care survine din ce in ce mai des si in locuri inedit de banale, in statia de metrou, pe strada, la o coada, in tramvai, de vorba cu cineva.
Caut poezia aia...

cateva randuri..

Pe stalpii din Bucuresti, doua noi titluri: un afis colorat cu Oscarul manelelor (parca), cu multe poze si nume - Dan Armeanca, Vali Vijelie... - si un afis negru: "Cand Dumnezeu era mai jos", un spectacol al lui Tudor Gheorghe. M-am uitat acum pe net si scrie ca e dedicat operei lui Marin Sorescu. Cred ca erau niste vremuri cand Dumnezeu era intr-adevar mai jos, nu?
Chiar asa, sa scriu poezia de la ingeras... ca tot o port cu mine. (E povestea cu ingerasul despre care povesteam mai demult. Of, sau n-am apucat sa scriu? Hm, poate nu). Pe scurt, jucam un joc din septembrie cu grupul de t.o.t. si eu am ingeras la vedere, adica s-a desconspirat. Am avut niste zile deosebite, mi-a scris si mi-a spus niste lucruri speciale, probabil si pentru ca am un ingeras deosebit. Nici nu pot exprima asta. Zice asa pe biletel, un citat din Sorescu: "de la ingerul tau:
Calule, cal, eu te iubesc
Pentru ca tu esti
Asa cum as fi vrut
Eu sa fiu:
Sprinten, vesel
si cu coama in vant."
***
28 feb-4 martie. Concediu. Interesant.. Imi pare rau ca nu am fost mai mult "acolo", si ca nu mi-am scris mai mult despre ce s-a intamplat, detalii despre program - detalii pe care le uit altfel - ca nu am vorbit mai mult cu ceilalti.. Dau din umeri acum, ca a trecut, dar acum mi se pare ca a fost un eveniment foarte reusit.
***
In Copenhaga, duminica:
Niste oameni jucau alba-neagra pe strada. Nu stiu daca or fi fost romani. Oricum, foarte multi imigranti. Preturi de aproape 3 ori mai mari la mancare. 10 Euro un meniu la cel mai jegos KFC in care as fi putut intra vreodata. Christiansburg, palatul - foarte frumos.. Suntem o societate de consum, in fond - am fost sa vad fabrica (,) Carlsberg si m-am tot gandit la Vaude, nu la Hamlet si Elsinore. (Ma rog, oricum Shakespeare nu a fost niciodata pe acolo).
A, si Legoland.. mm.. i'd visit someday.
Cand am ajuns, miercuri, m-am plimbat cateva ore singura. Pe langa gara, foarte multe sex shop-uri. Ca de obicei, mi-am pus castile pe un radio local. Muzica - excelenta. Ca si in Budapesta, mai putin party decat la noi, cateodata cam emo, dar foarte ok.
Trebuie neaparat sa-mi iau aparat digital. Iar am mers cu unul imprumutat.
Prima data cu avionul.. foarte ok, o senzatie unica. A little afraid of course, but just a little.
Cea mai mare factura Vodafone in my life. Ca tot vorbim de first times. Nu prea mare, oricum, doar putin mai mare decat cea mai mare. Deh, Vodafone Passport. :)
***
Del zice ca m-a vazut azi la o firma de publicitate, cand ieseam, dar nu a apucat sa ma strige ca eram un pic defazate. Cica e faza zilei, pai pentru ea ca eu n-am vazut-o. Chiar asa zice acum "avantaj eu. ca eu te-am vazut"
***
Aseara printre 2 alte intalniri am mancat cu Val la Spring. Foarte grea discutia. "De viitor", ca sa zic asa. Inca dau din umeri, desi nu par a fi confuza.. :)
***
Duminica seara mergem sa vedem "Monoloagele vaginului", ca se joaca cu actori volutari, si joaca Ramona. Cica sa o sustinem. Am mai vazut piesa asta o data, acum vreun an jumate parca. Sper sa ma intorc la timp de la Valcea.
***
Vai, am cam multe de scris aici.
Si atatea de facut.. Parca nici nu stiu de ce sa ma apuc mai intai. E miercuri deja. In weekend iar sunt plecata.. si weekendul viitor.. Noroc ca in seara asta am dormit mult.. de la 7 la 10.