"Am invatat sa ucid"

Cateodata imi revine fraza asta in minte. E din "Sobolanul" lui Andrzej Zaniewski, cand el, sobolanul, invata sa supravietuiasca.. E momentul cand isi spune: "Am invatat sa ucid. Am invatat toata viata."
Azi, brusc, mi-a venit in minte Mesterul Manole. De fapt, nu chiar brusc. Am plecat de la serviciu pe jos pana in centru, si am trecut pe langa statuia lui Icar. Icar, fiul lui Dedal (parca), a incercat sa ajunga la soare, cu niste aripi din pene lipite cu ceara.. Caldura soarelui insa i-a topit ceara, si el a cazut.
Si apoi mi-am adus aminte de legenda lui Manole. Si imi rasuna in minte melodia, Ana lui Manole.. "Hai Manole fii mai demn/ Cum sa-ti faci aripi din lemn"... Si intelectualul dilematic din mine (nu stiu daca nu cumva suna ciudat la feminin :) a vazut brusc niste asemanari... si nu ca pe ceva trist, ci mai degraba ca pe ceva maret, o grandoare, o lupta pe care o ai pur si simplu, cu ceva, cu viata, nu stiu, fara chiar sa vrei.
Cati dintre noi nu ingropam cate o Ana in zid, metaforic vorbind.. Ceva ce pretuieste mai mult decat orice, si parca dinadins trebuie jertfit. Zidit, cu o parte din tine. "Turla-mi soarbe capu-n ea, in altar e fruntea mea/ Ochii in feresti vor sta spre cer." Si apoi vrei sa iti faci aripi din lemn, si totusi de ce iti mai faci aripi daca nu mai conteaza? Lemn.. Si zidesti pana nu mai ramane nimic, si dintr-o data ceea ce construiai nu se mai darama noaptea, pentru ca in ceea ce construiai a ramas si dainuie de fapt ce ai iubit cel mai mult. Si manastirea devine cea mai pretioasa, pentru ca acolo e amintirea Anei si o parte din sufletul lui Manole. Si e tot ce mai conteaza, dar nu mai esti tu pentru ca poate ai zidit ce era mai frumos in tine. "Pe oriunde sunt zidiri, omul meu sa nu te miri/ Le-au intruchipat doi miri de rand." Pentru ca in ceea ce construiesti trebuie sa fie o parte din sufletul tau. Si poate doar asa ceea ce ai iubit devine vesnicie. Creezi. Si dainuie. Toti avem cate o Ana pe care o zidim. Si daca nu o jertfim, nu putem nici construi, nici uita, nici iubi? Si pe mine m-a zidit cineva... Si eu...

Si cu cat sunt mai bine, mai vesela, mai optimista, cu atat sunt mai constienta de tot ce ingropam pentru asta. Dar viata e frumoasa.
"Am invatat sa ucid. Am invatat toata viata."