Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul...
- Ce vrei sa spui?
- Noaptea, cand te vei uita pe cer, fiindca eu voi locui pe una dintre ele, fiindca pe una dintre ele eu voi rade, atunci va fi pentru tine ca si cand ar rade toate stelele. Tu singur vei avea, tu singur, stele care stiu sa rada!
Si-a ras din nou.
- Iar dupa ce-ti va fi trecut durerea (durerea-ntotdeauna trece), vei fi fericit ca m-ai cunoscut. Vom fi de-a pururi prieteni. Iti va fi dor sa radem impreuna. Si vei deschide uneori fereastra, asa, numai de drag... Iar prietenii tai se vor mira, vazandu-te ca razi de cate ori te uiti la cer. Atunci, tu le vei spune: "Da, intotdeauna stelele ma fac sa rad!" Iar ei te vor crede nebun. Va insemna ca ti-am jucat un renghi grozav...
Si-a ras din nou.
- Va fi intocmai ca si cand, in loc de stele, ti-as fi daruit o sumedenie de clopotei ce stiu sa rada...
Si-a ras din nou. Pe urma iarasi se facu serios:
- La noapte... stii... tu sa nu vii.
- N-am sa ma despart de tine.
- Ti se va parea ca sufar... nitel se va parea ca mor. Asa se-ntampla. Nu veni sa vezi, nu merita...
- N-am sa ma despart de tine.
Dar el era cuprins de-ngrijorare:
- Daca-ti spun aceste lucruri... e si din pricina sarpelui. Nu e bine sa te muste... Serpii sunt ceva rautacios. Ceva ce poate sa te muste numai din placere...
- N-am sa ma despart de tine.
Insa ceva il linisti:
- E drept ca pentru a doua muscatura, nu mai au venin...
In noaptea aceea nu l-am vazut cand a plecat. A fugit pe nesimtite. Cand am izbutit sa-i dau de urma, mergea intins, cu pas grabit. Nu mi-a spus decat:
- A! esti aici.
Si m-a luat de mana. Apoi din nou s-a turburat:
- Rau ai facut. Te va indurera. Iti va parea ca am murit, dar nu va fi adevarat...
Eu am tacut.
- Intelegi. E prea departe. Nu pot sa car cu mine trupul acesta. E prea greu.
Eu am tacut.
- Va fi insa ca o coaja veche si parasita. O coaja veche nu e ceva trist...
Eu am tacut.
Lui ii cam pieri curajul. Totusi, se mai osteni sa-mi spuna:
- Stii, va fi placut. Eu insumi voi privi la stele. Toate stelele vor fi niste fantani, cu cate un scripet ruginit. Toate stelele-mi vor da sa beau...
Eu am tacut.
- Va fi atat de frumos! Tu vei avea cinci sute de milioane de clopotei, eu voi avea cinci sute de milioane de fantani...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
Imi era foarte dor de el, cred ca nici nu stiam cat de dor...un dor nedefinit. Multumesc!
I shouldn't have stopped back then, oh well...life goes on anyhow.
Well.. nu stiu ce sa zic. Lasa ca vad ca imi scrii aici in public. :))
Post a Comment