Today I love water

Azi am fost la piscina, prima data anul asta. Mi-am adus aminte de vremurile bune cand faceam inot la 23, si de Cami, vecina mea si cea mai buna prietena de-a lungul timpului, care facea sarituri, de performanta. Suflet de artist. Eu nu am putut sa fac niciodata sarituri. Cand o vedeam sarind de la 7 metri, ma apuca ameteala. E adevarat ca are zeci de medalii acasa. Stam usa-n usa, ea la 16, eu la 17, si acum vorbim pe messenger cand e la serviciu. De-a dreptul patetic, no doubt. Nu mai avem timp sa ne vedem deloc. Ce vremuri. Stiu, zice ca eu sunt mereu plecata si ca o veni o zi cand o sa ma "asez". O sa vina si ziua aia.
Da... Cami se marita in septembrie. I have to be there! M-a avertizat ca e cu joc. Merge, ma descurc. :))
Nu sunt obosita de la inot. Am facut destule bazine si am observat ca stau mai bine la capitolul respiratie decat in trecut. Asta ma bucura. Ultima data am inotat in septembrie, in Vama. Erau valuri mari, de cateva ori mi s-a parut ca nu mai ies la suprafata. Nu sunt as, si imi e si frica daca nu mai simt pamantul sub picioare. Chiar, tre' sa merg si anul asta.. daca o sa am timp. Mi-a placut la Stufst*ck, anul trecut a fost prima data cand am fost in Vama Veche. Alti oameni. Nu credeam ca se poate, dar chiar sunt alti oameni. Mai pe gustul meu. [A nu se intelege coltul de nudisti:)]
Tocmai am vazut cu mama niste poze de la o nunta. Si am vorbit cu Eugenia, fosta mea sefa. Zice ca si-a deschis agentie singura, nu cu Dani (seful american). Am felicitat-o. Se pare ca a tinut la mine foarte mult. Ea e o tipa dura. Dificila. Nu am avut probleme cu ea totusi, ne-am inteles foarte bine. Tipa pe care au angajat-o dupa mine, Mihaela din Vaslui, isi trimitea poze nud la straini in timpul serviciului. Au dat-o afara. Dani radea si zicea "I know you, you played the quiet, diplomatic type, unlike Mihaela. That's how you attract men." Evident glumeste. Cand mai vorbim pe messenger, ma intreaba "Any luck tonight? Met anyone?" si eu ii raspund "No, another waisted evening." Daca mi-ar fi dat un salariu decent, chiar as fi stat. Eugenia deci zice ca sa imi notez numarul de telefon si sa o sun. I-am spus ca prin august, cand ma intorc din preumblari. Pana atunci, dizertatia. Si parca vad eu ca iar ma angajez in imobiliare. Sa vezi atunci alergatura. Ce resurse umane dom'le? Eh, o sa vad. Cate un stagiu, ceva, macar.
Imi pare bine ca am vorbit cu Eugenia. Apreciam felul cum supravietuia printre rechinii aia si modul de abordare. Si ca facea pe inabordabila. E tare.
Ies, noapte buna.