Friday, March 24, 2006

You win some, you loose some...

Sau, cum spunea Jean Michel, "orice alegere inseamna o renuntare". As filozofa putin acum despre libertate in acceptiunea ortodoxa. Din pacate nu pot exprima atat de bine acum ceea ce cred. E simplu, de fapt nu sunt niste ingradiri, niste reguli. Dimpotriva. Te fac liber. Atata timp cat faci totul cu usurinta si cat asta vrei sa faci. Toate lucrurile de care suntem dependenti ne ingradesc libertatea. A fi liber inseamna a nu fi conditionat de nimic, si o sa dau cele mai simple exemple: conditionat de tigara din pauza, de berea de seara sau de o friptura pe care simti nevoia sa o mananci neaparat (ca tot e post).
Am avut si eu momentele mele de libertate. Le mai am inca. Acum insa, nu ma simt libera. Cateodata insa riscam, pentru ceea ce iubim. Riscam libertatea. E firesc. Ma intreb pentru ce merita sa risti echilibrul tau interior. Sau pentru cine. Dar daca iubesti pe cineva, care te iubeste, indiscutabil intrebarea asta este nedrept pusa. Pentru ca ar trebui sa merite. Hmm.. nu ajung nicaieri. Voi reveni in mod sigur, in viitor, la subiectul asta: freedom of body, of mind, of soul...
You win some, you loose some. ;)

4 comments:

encyclopédie said...

mda, libertatea este un concept prea stramt in ciuda a ce vrea el sa transmita :D cred ca, daca te simti liber in interior, poti sa traiesti altfel. depinde de tine ce consideri a fi libertate si pana unde poate sa merga ea. cand zic "tu" ma refer la tine, patratelu', nu la smekeru' iesit acu' de la parnaie. nu cred ca oricine poate sa gestioneze o astfel de situatie :D

symbiotique said...

Mie mi se pare ca exista o diferenta deloc de neglijat intre "a fi liber" si "a te simti liber". Pana la urma, poate ca ne cream singuri libertatea, mai mult ca o stare de spirit. Si daca este asa, cred ca in dragoste, in adevarata si totala dragoste (eu inca imi inchipui ca exista :D)nici macar nu te intrebi...

Patratelu' said...

Nu, dragostea aia despre care vorbesti necesita un echilibru interior perfect ca sa "nici macar nu te intrebi". ;)
Iti zic io..

symbiotique said...

So, care e problema? :)) Echilibrul interior? Sau ca trebuie sa fie perfect? Cred ca e suficient sa fie. Si pana la urma, e tot in interior, nu? :D