Azi, 20?

Sper sa reusesc sa postez maine mai mult, adica joi 21, pentru ca acum sunt iar pe fuga. Sunt in aceeasi dispozitie reflexiva cu cateva accente comice, de fapt cel putin eu ma simt ca as fi comica zilele astea.. nu stiu altii. Probabil ca dispozitia asta nu o sa-mi treaca prea repede, oricum sunt asa mai ganditoare de fel desi nu pare, dar mai ales acum, din o gramada de motive. Incepand cu trasul liniei, care tre' sa se faca din cand in cand, si mai ales azi.. maine, ma rog. :)
25?
Azi am muncit, a fost prima zi, intr-adevar a fost cam ca la turci, la propriu, la festivalul de anul trecut la care am participat, adica nu stiam ce facem si de ce.. am folosit grebla cazmaua si tarnacopul ca sa facem niste santulete pe unde sa se scurga apa pe un drum mlastinos. Ingineric a fost ok, mai ales la sfarsit cand eram cu mainile in namol scotand radacini si crengi ca sa destupam un canal, din ala transversal de beton. Noroc cu Ciprian ca e puternic. Aseara am avut o prima discutie noi, romanii, in care m-am certat putin cu Carmen, e cam abrupta asa, si cand s-a umplut paharul a trebuit sa stam de vorba. Mai ales ca stam toti 6 intr-o camera, ca la Big Brother. Eu dorm aproape tot timpul cat nu suntem la munca sau la masa, sau ma rog, la volei si altele. Asa ca nu e chiar grav. Azi am jucat un joc interesant, e ceh, sper sa gasesc in magazin ca sa-l cumpar. Mancarea e ok dar deloc grozava, alaltaieri parca am mancat friptura cu piersica si cu cascaval si cu frisca si orez. No bread dar asta e ok. Si multa apa minerala, acum cand de la sine am acces la o treapta superioara e evolutiei mele si anume la a bea apa plata. Evolutie care s-a intamplat de la sine, pentru ca nu suportam apa plata desi cateodata mi-as fi dorit sa o iubesc. :))
Asta despre dilemele existentiale ale mele, dileme simple de altfel. Totusi sunt reflexiva. Adica gasesc intelesuri in o gramada de chestii si pot sa ma cufund in ganduri cand avem de munca si e nashpa, suficient cat sa suport chinurile. Pe de alta parte azi am ras destul, mai ales cu Jofy, tipa din Ungaria, cu care trasam granita pe rauletele alea pe care le cream ca sa secam mlastinile si de asemenea era sa ne batem pentru ca le-am otravit Tisa cu cianura. Adica era sa ma las batuta, avantaj ea.
Maine iar la munca, nu e grav pentru ca in fiecare an pe vremea asta eram la tara la fan, ma rog, la fan e ceva mai romantic si acolo munceam pentru mine, pentru noi, pentru bunici. E bine sa iti petreci ziua la munca, aia de nastere adica, te invata sa fii cumva anume, cum exact nu pot sa exprim acum in cuvinte. Ma rog, asta e unul din motivele pentru care sunt reflexiva, probabil nu si profunda.
Nu mai stiu ce vroiam sa scriu, erau mai multe dar incerc sa termin... Sper ca peste o saptamana sau asa ceva o sa putem sa urcam in Tatra, daca avem o zi sau doua libere. Pana atunci, cred ca ma pun la punct si recuperez putin si viata aia sedentara si aiurea. Aici sunt numai tipi cu biciclete prin statiune, e grozav. Am plecat.